Harta   
Feldioara 25°C 
Euro 4.6660 Autentificare Inregistrare

Istoric

Din punct de vedere istoric, unitatea administrativ-teritorială Feldioara se afla înRepertoriul Arheologic Naţional cu următoarele situri: aşezarea de la Feldioara - "LaCetate"; aşezarea din epoca bronzului de la Feldioara - "La Fermă"; descoperiri hallstattiene la Feldioara; situl arheologic de la Feldioara - "Dealul Cetăţii"; aşezarea de la Feldioara; aşezarea eneolitică de la Feldioara (fosta Şcoală de Agricultură); Biserica medievală evanghelică de la Feldioara; aşezarea dacică de la Feldioara; aşezarea din epoca bronzului de la Rotbav – "Părăuţ"; aşezarea neolitică de la Rotbav; posibila aşezare romană de la Rotbav; aşezarea din epoca bronzului de la Rotbav - "Unghiulgardului"; situl arheologic de la Rotbav – "Căldăruşe"; Cetatea de la Feldioara; Fortificaţia medievală de la Feldioara; Castrul de la Feldioara – "Cetăţuia".

Potrivit ultimelor estimari,populaţia Feldioarei este de circa 6.500 de locuitori. La sfarşitul secolului XIX, saşii şi romanii formau o comunitate de peste 3.000 de oameni.

Ziduri în ruină, cioburi de vase, vârfuri de săgeţi din piatră, podoabe din bronz sau din metale mai preţioase, monumente ce au împlinit sau nu 100 de ani… Toate acestea spun mult prea puţin despre aceste locuri şi oamenii care au trăit aici.

Arheologii au descoperit în zona comunei Feldioara dovezi de locuire ce traversează vremurile începând din Neolitic. Aceste urme trec prin Epoca Bronzului, ca să ajungă în secolul al IV-lea î. H. şi să ne lege de populaţia dacică şi daco-romană de mai târziu. Evul Mediu poartă semenele aşezărilor teutonilor şi a coloniştilor saşi pe aceste locuri dar şi pe cele ale năvălirilor hoardelor migratoare sau a luptelor născute din disputele politice ale vremii.

Ruinele cetăţii falnice ce se înalţa aici acum 800 de ani, bisericile înalţate de saşi şi cele ale românilor, monumetele ridicate ca să îi amintească pe cei care şi-au legat un moment al vieţii sau moartea de Feldioara şi documentele care au rămas spun povestea acestor locuri.

Dar fără să ajungi aici ăi să simţi stăpânirea liniştii de aici, este greu de crezut că o să afli altele…

Cine s-ar gândi să stea vreodată în loc, pe strada principal, cu ochii pe cer ca să vadă cât adevăr există în vorbele ce spun că Feldioara este singura aşezare din Ţara Bârsei în care cei care au aşezat uliţa mare au pus-o de-a curmezişul drumului străbătut de soare pe bolta cerească…

Petru Rareş – domnitorul moldovean – şi-a legat numele de Feldioara, iar memoria sa este cinstită şi astăzi de către localnici. În 1529, una din bătăliile generate de disputa lui Ioan Zapolya – regele Ungariei şi voievodul Transilvaniei - cu Ferdinand de Habsburg s-a desfăşurat la Feldioara, în apropierea cetăţii şi a fost câştigată de armata lui Petru Rareş, care îl spijinea pe Zapolya. Localnicii au salutat victoria domnitorului moldovean şi şi-au arătat simpatia pentru el. 400 de ani mai târziu, departamentul Târnava Mare al Astrei, asociaţia Transilvană română şi cultură a poporului român, aşează pe zidul şcolii primare din Feldioara o placă de marmură ce comemorează lupta de la 22 iunie 1529 şi figura domnitorului moldovean.

 

Comentarii


  * 
  *