Harta   
Feldioara 9°C 
Euro n/a Autentificare Inregistrare

Biserica ortodoxă Feldioara

  • Biserica Ortodoxa- pictura murala
  • Biserica Ortodoxa
  • pictura din interior

Biserica ortodoxă este situată în partea de sud a localității Feldioara. Este o construcție în stil gotic cu elemente bizantine. Influența bizanțului provine din sudul Carpaților și are ca element principal pridvorul ce precede pronaosul.

A fost edificată în secolul al XVIII (1788) în timpul împăratului Iosif al II-lea de Habsburg. Pictura originală exterioară a fost acoperită de o zugrăveală recentă, păstrându-se stilul si elementele originale.

Stăpânirea austriacă a interzis ortodocşilor, după 1690, dreptul de a ridica biserici. Numele împărătesei Maria Terezia se leagă de prigoana lansată asupra românilor ortodocşi în încercarea de a-i catoliciza. Sute de mânăstiri şi biserici au fost distruse, preoţi şi călugări au fost ucişi pentru că rezistau ordinului împărătesc, dar românii din ardeal şi-au apărat mai bine de un veac credinţa, iar când Iosif al doilea a ridicat prigoana, biserici şi mănăstiri noi au fost ridicate în satele transilvănene.

Negustorii din Scheii Braşovului au sprijinit construcţia lăcaşelor de cult în toată Ţara Bârsei. De aceea, în pisania de deasupra uşii Bisericii Ortodoxe din Feldioara este amintit anul construcţiei – 1878 – şi numele negustorului scheian Ioan Ioanovici Marcus.

Prima biserică ortodoxă din Feldioara a fost construită din lemn şi se ştie că exista în sec. XVII, fiind ridicată pe la 1700, pe locul căruia astăzi i se spune „La Bisericuţă”. După Edictul de Toleranţă, de la 1781, prin care se acordă libertatea religioasă populaţiilor necatolice, negustorii români din Scheii închină această biserică Sfântului Ioan Botezătorul.

Clopotul a fost şi el donat de Mihai Vilara, un alt negustor scheian.

Ca element caracteristic al acestei construcţii se remarcă pridvorul deschis aflat înaintea uşii. Acesta este socotit o influenţă certă a modului constructiv de ridicare a bisericilor din Ţara Românească.

Stilul general al construcţiei amplasate în SV localităţii, poate fi caracterizat ca şi gotico-bozantin. Structural, biserica respectă împărţirea clasică – pronaos (tinda femeilor), naos (încăperea mare) şi altarul despărţit de naos prin catapeteasmă.

În realizarea diverselor elemente constructive ale bisericii, se remarcă influneţe balcanice, mai ales sârbeşti. Acestea se datorează faptului că la acea dată bisericile din Transilvania erau arondate Mitropoliei Ortodoxe Sârbeşti de la Carolivtz. Se ştie că biserica a fost pictată de preotul Dimitrie Martinovici, însă picturile originale nu s-au păstrat.

În sec. XVIII şi XIX, biserica a fost întreţinută cu sprijinul donaţiilor generoase ale unor familii din sat care, pe lângă bani, au oferit pământ sau alte proprietăţi. Unele dintre donaţii au fost făcute pentru a sprijini, prin îngrijirea bisericii, copii orfani sau nevoiaşi din sat. Despre o parte din aceste donaţii s-au păstrat informaţii precise până în ziua de azi.

 

Comentarii


  * 
  *